Lafarola fernandinaes un objeto de mobiliario urbano folosit en algunas localidades de España. Son de estilo fernandino, care este un stil francez tardiv în contextul neoclasicismului. Termenul „fernandino” este de Fernando VII, deși în orașele Córdoba se observă în bisericile stilului fernandino în referință la Fernando III.1 și, de asemenea, las farolas fernandinas în referință la Fernando VII.2
Las farolas fernandinas se instalează pentru prima dată la Madrid, dar ulterior și-au extins o colocație în toată España, inclusiv în reinado de Isabel a II-a, primind și numele isabelinelor.3 Habitualmente en su base tienen la cifra del monarca (dos efes contrapuestas y un VII), además de una corona sobre dicho emblema. Bajo dicho escudo esta la fecha 1832, del nacimiento de la infanta Luisa Fernanda.
En ocasiones son usadas cu otros tip de suport sau sin suport alguno, adheridas a la pared de la calle. El farol este acristalado în su mayoría și fără cristale, care folosesc luces led, cu forma cilíndrica și cu partea superioară în forma de cúpula cu corona, și o corona mai mică deasupra. Algunas veces también se llama fernandina a o farola cu suportul unei fernandina, pero cu farol în forma de esfera.
Dicen que Madrid nunca duerme și que, de noche, oferă una de sus caras más dinamice și atractivas. Este atunci când iluminarea realizează frumusețea căilor, piețelor și monumentelor mai reprezentative, transformând capitala într-o oraș total diferit.
Sin embargo, no siempre fue así. Hubo un timp în el că la lipsa unei iluminări adecvate, doar permitía la viața diurnă în la Villa y Corte… un trecut în el que la noche madrileña era sinónimo de inseguridad și delincuencia.
Y es que la iluminación pública de la capital a recorrido un largo camino desde los albores del siglo XVII y hasta nuestros días, când Madrid poate presumir de uno de los alumbrados más hermosos y antiguos de Europa.
EL ALUMBRADO EN EL MADRID DEL SIGLO DE ORO_
Los primeros pasos en el alumbrado público de Madrid vor începe în ultimul tercio del siglo XVII… o iluminare care, chiar dacă eșuează, permitea la viață nocturnă în vreunul dintre căile și locurile mai importante.
Hasta entonces, una vez anochecía en la capital, los pocos transeúntes que pisaban la calle lo hacían armados y con sus propios medios de alumbrado: velones, antorchas, candiles o linternas sirvieron para alumbrar su camino.
Tan sólo en algunas fiestas señaladas se prendían parrillas cu teas de pino que, una vez encendidas, permitían cierta iluminación în la oscuridad de la noapte a los vecinos.
Otro de los puncte de lumină în las oscuras callejuelas de aquel Madrid del Siglo de Oro eran las velas que solían colocarse în las capillitas sobre los portales de las casas y en las vírgenes esquineras, hornacinas con figuras de santos y santas que protegían los edificios y que los propios vecinos se încargaban de encender.
PRIMEROS FAROLES DE MADRID, SÓLO PARA PUDIENTES_
Los primeros faroles de que pudo disfrutar la Villa fueron de uso privado. Instalate în las fachadas și esquinas de los palacios and cases señoriales del Madrid de los Austrias a finales del siglo XVII, a furnizat light a estas residencias protecting a sus residentes of possibles robos.
Los dueños de estos palacios corrían con el cost de la instalación y mantenimiento de los faroles de manera que, como podemos imaginar, las calles de los barrios más pobres quedaban în la más absoluta oscuritate în toată noaptea. Y es que la iluminare era o mostră mai mare de la diferențele de clasă în societatea de la época.
LA ILUMINAREBORBÓNICA_
Madrid a media luz până la prima jumătate a secolului XVIII când, sub reinado de los Borbones, se intenționează să amplifice luminarea nocturnă în Vila prin publicarea mai multor bandouri municipale, până la punctul de a impune în vecinătate instalația faroles de ulei. în sus casas și hacerles responsabili del întreținere și incendiu de los mismos.
La a doua mitad de siglo XVIII, sub reinado de Carlos III, se va începe să ia diferite măsuri pentru adecentamiento de Madrid, ca la purificarea ei la înălțimea de la calles, la o dată pe care o reglați lumina orașului din 1761. .
În plus, prin Real Orden de 1765, s-a ordonat la crearea unui corp municipal de faroleri responsabili de conservare, purificare și incendiu de faroles, care trece din acel moment a servilor publici, eximând cu ello a vecinilor din propria responsabilitate anterior. Cada día, estos faroleros municipales bajaban, encendían y subían la lámpara de ulei a la hora fijada, armados cu o escalera, o alcuza și o linterna.
EL PRIMER ALUMBRADO PÚBLICO DE MADRID_
În cele din urmă, în 1766, a rămas definitiv instaurat el primer alumbrado public de la capital: se hacía la luz en Madrid… deși con muchas limitaciones.
Se stabilește que las farolas estuviesen colocadas în las calles a treinta pasi de distanță în plazuelas y calles anchas. Las calles más estrechas los puntos de luz se colocaron a una distancia un poco mayor, sesenta pasos.
Într-un prim moment, acea primă iluminare de la Madrid a durat doar seis luni, din octombrie până la mediados de abril, dar prin Real Orden del Consejo del año 1774 a amplificat lumina la doce luni ale anului.
În general, și salvo zile de festivitate, la iluminarea se ia în fiecare zi la ora de la orații (la tarde–noche) și se menține încendida până la media noche în los meses de verano, și până la madrugada la lunile de iarnă.
LA ILUMINACIÓN EN EL SIGLO XIX_
Cu la llegada del siglo XIX, el alumbrado public de Madrid a proliferat notabil, până la punctul de vedere al Ayuntamiento de la capital a început să studieze la cea mai bună tehnică și locație a focorilor.
Se incrementează numărul de aparate de lumină în las calles y, desde los primeros años del nuevo siglo, se stabilește o triplă tipología de faroles, farolas y candelabros.
- Los faroles consistían într-o cutie de fier și vidrio care se colgaba de las fachadas de los edificios por medio de pernios.
- Las farolas, de mayor size que los faroles, se colocaban sobre pies metálicos de varios metros de altura a lo largo de las calles.
- Por último los candelabros, care se instalau și peste pies metálicos, dar o diferență de las farolas dispunían de varios brațe și luces, rămânând în locația mai multă idónea las plazas și confluencias de las calles.
În anul 1815, el număr de faroles și farolas distribuite de Madrid era superior a 4.500, în timp ce în 1835 se ridica la 5.770, toți iluminați o bază de bujías de parafina și petróleo.
LAS NOVEDOSAS LÁMPARAS DE GAS_
Pero sin duda, el verdadero adelanto în domeniul iluminării publice în capitala se produce cu la llegada las lamps de gas, un avance que transformó de manera drástica la viața madrilor, acostumbrados până atunci într-o oraș sumida în la. penumbra, encendida de día și apagada de noapte.
El 2 de marzo de 1832 Madrid vivió su primera proba pública cu el gas ca fuente de iluminación. Las calles y plazas más emblemáticas de la capital se vistieron con la luz de más de 100 faroles para celebrar el nacimiento de la Infanta María Luisa Fernanda, hija de Fernando VII. Pentru a conmemora fericitul „alumbramiento” se iluminează exteriorul Palacio Real, la Puerta del Sol și las calles de Alcalá, Montera, Carretas, Mayor și Carrera de San Jerónimo.
În 1847 la iluminación por gas se había generalizat pentru tot Madrid, datorită unei fabrici situate între Paseo de los Olmos și el de las Acacias, care în 1875 a crescut el suministro cu un gasometru nou, care daría numere la actuala Calle del Gasómetro.
LA NOCHE, PROTAGONISTA DE LA VIDA MADRILEÑA_
La irrupția de la iluminare prin gaz a provocat o enormă diferență când la noapte, desconocida pentru multe și mulți madrileni, a început a câștiga ore și protagonism.
El alumbrado por gas redujo la sentimentul de inseguridad nocturna reinante până în acel moment în capitala, că deja ați făcut răul cu cea mai bună armă: el anonimat. Y es que la oscuridad a fost tradiționalmente și durante siglos la mejor aliada de ladrones și criminales care podían acționa con mayor libertad ante quien, literalmente, no podía verles.
El gas benefició a la industria, al comercio y al ocio. Terminada la jornada laboral, era el moment de disfrutar. La nueva iluminare prin gaz permitea oamenilor să se bucure de la diversiune care ofrecía Madrid să iasă din muncă, să asiste la teatru cu liniștea majoră, transformând las calles într-un reclamo pentru cetățenii dispuși pentru a beneficia de un lume nocturn desconocido până la data .
Los comercios comenzaron a contar en sus escapes with alumbrado por gas, o strategie de marketing pensada pentru a atraer un major number of clients, seducidos por o ilumination impensable pocos years atrás: as the mosquitos, the madrileños se dirigían sin pensarlo hacia la luz.
La aristocracia y alta burguesía se reunían en sus palacios para discutir sobre arte o literatura; la clase media a început a frecuentar cafes y ateneos, în timp ce opera și teatru se convirtieron în el refugio de diversión pentru o clasă populară, care alargaba ziua de sol a solului.
También los hoteleros se încurajează la moda del gas pentru a primi vizita de călători proveniți din țări cu un sistem de iluminare mai avansat.
LA LUZ DEL HOGAR_
Noul sistem de iluminare prin gaz nu se extinde doar la teatre, cafenele, fabrici și evadare... și la domiciliu.
La irrupción del gas a început o schimbare a vieții domestice a madriților. La prima parte de las case las velas and quinqués siguieron alumbrand all the estancias a exception of the kitchen, where el gas a început a instalase progresivamente… și este că în acea perioadă, los gass desprindían humos nada agradables, por lo que en los hogares el gas no se consolida como sistema de iluminare global.
Este o nouă sursă de iluminare transformată nu numai în Madrid, pentru a fi în țară. Sin embargo, la verdadera revoluție pentru sistemul de iluminat public se va produce cu la llegada de la electricitate.
LA LUZ ELÉCTRICA EN MADRID_
El gas alumbraba mai mult că uleiul sau petrolul, dar mult mai puțin că electricitatea. La luz electrică se prezintă ca o succesiune a gazului și începe să dezvolte numeroase probe pentru alimentarea farorilor care iluminează capitalul.
El 18 de februarie de 1852 la plaza de la Armería del Palacio Real se va converti în testigo de una nouă era: la de la luz eléctrica. Allí se encendieron los primeros faroles eléctricos, substituyendo a los de gas, pentru a celebra la prima ieșire la iglesia de Atocha de la Reina Isabel II tras el nacimiento de su hija, la Infanta Isabel.
Cientos de ciudadanos contemplaron asombrados cómo un aparato colocado sobre el tejado de la Armería desprendía o lumina clara si hermosa, muy superior a la del gas.
După câteva luni, această iluminare se extinde pe fațada Congresului Diputaților și pe Calle Barquillo.
În anii 1864, 1865 și 1869 se efectuează diverse teste de iluminare în Hotelul París de la Puerta del Sol, interiorul Circo Price del Paseo de Recoletos și o vacanță în Montaña del Príncipe Pío.
În anul 1875, cu motivul celebrării intrării la Madrid del Rey Alfonso XII, după Restauración de la Monarquía, se instalează noile puncte de lumină electrică în torrecilla del Ministerio de la Gobernación și în Calle de Alcalá, junto a Calle Virgen de los Peligros, unde se apostó un gran arc voltaico pentru socorul heridosilor în campaniile carlistilor.
Tres years after, the boda del joven monarca cu prima María de las Mercedes se convertía într-o ocazie perfectă pentru a instala în Puerta del Sol dos mari candelabros cu trei globuri de sticlă opalino, alimentados por generadores electrics movidos por o machine de vapor ubicada en los sótanos del Ministerio de la Gobernación.
În 1879, la lumina electrică era un făcut în las farolas y candelabros de la capital, până la punctul de vedere al aceluiași an în iulie a făcut posibilă celebrarea primei corridoi nocturne la Madrid.
Las lámparas de arco fotovoltaico angajate până în momentul în care nu se caracterizează tocmai prin securitatea și doar se permitea colocarea în spații ample, prin marea strălucire și căldură care emană.
SE ENCENDIÓ LA BOMBILLA_
Cu los ani, sistemul de lumină electrică a îmbunătățit adăugarea de ecrane oscurate pentru a-și arăta luminozitatea. Cu toate acestea, schimbul definitiv a venit cu lămpile de incandescență, pe care Thomas Edison a extins totul în lume. Acest nou prodigio permitea divider la brillantez de los anterior reflectores în multitud de lamparitas mucho más pequeñas și mai sigure, și că se bazează în colocación de bombe protejate de un cristal.
El 16 de diciembre de 1881 a realizat un test de alumbrado eléctrico în funcție de noul sistem de Edison, care alumbraría la Calle de Alcalá, de la Café Suizo a la Puerta de Alcalá. El succes de esta demonstración permitió que, la 27 de septembrie a aceluiași an, se pudiera anunța lumina electrică în partea principală a calles de Madrid a bombo și platillo.
În 1888 se interzice definitivamente el alumbrado por gas y velas no protegidas por farolas en los teatros de la ciudad y, hacia 1892, Madrid ya podía considerarse una metrópoli la înălțimea principalelor capitales europeas în problema de lumina publică.
Finalizaba astfel un lung proces de casi tres siglos de evoluție, în el că las verdaderas protagonistas au fost las farolas, algunas de las cuales aún putem contempla în las calles de la capital.
LAS FAROLAS FERNANDINAS_
De între toate aceste iluminări istorice, se remarcă cele realizate în 1832 de la Compañía Jareño, creatorii unei serii de farolas și candelabre de trei brațe care se instalează în exteriorul Palacio Real, în Paseo del Prado, în Carrera de San Jerónimo și în las calles Montera, Carretas, Mayor y Alcalá.
La fecha, grabada en la base de estas farolas esconde el homenaje del rey Fernando VII a la Infanta María Luisa Fernanda de Borbón, a doua hija, cu motivul nașterii la 30 de enero de 1832. Por ello estas farolas reciben el sobrenombre de „fernandinas” și suelen urmați un singur model: împreună cu data de naștere a infantei María Luisa apare înregistrată în anagrama lui Fernando VII, compusă por dos “F” și un “VII” dentro de un escudo, terminado por dos coronas.
En estas farolas y candelabros fue donde primero a funcționat la iluminarea prin gaz și ulterior se efectuează testele cu lumina electrică.
Deși la mayoría de las que pueblan hoy nuestras calles son répliques de aquellas farolas decimonónicas, totuși hoy se conservan algunas de las originales în Calle Bailén, la Plaza de Oriente sau el Paseo del Prado.
Como veis, tradiție, misterio e historia se funden en las farolas y luminarias de la capital desde hace casi tres siglos. De atunci și până astăzi, las luces de Madrid au evoluat și s-au adaptat la noii timpi, dar încă multe rincones conservan intact el esplendor și el încântat de o epocă în aceea că temida oscuritate reina în las calles de la capital.
Ora postării: Apr-06-2024